Nu te lăsa prostit de vorbe mari,
Și cuvinte pe post de sentimente,
Strecurate în minte de tâlhari,
Ce pentru ei sunt amuzamente.
Sunt meșteri în a alcătui cuvinte,
Toate cu iz de fericire...
De dragul de a le auzi rostite,
Îti vorbesc și despre iubire.
Și de nu ai nici o urmă de-ndoială..
Eu... n-aș mai scrie...
De griji... tristețe și nevoi,
Dacă în lumea asta fir-ar să fie,
Am fi pe pământ numai noi.
Eu... n-aș mai scrie...
De n-ai fi tu să mă inspiri,
De-acele amintiri din poezie,
De când eram ca doi copii.
Eu... n-aș mai scrie...
Din anii când eram fericit,
De nu șt..
Bucati de suflet iti lipseau
Atunci cand te-am gasit
Si ranile ce -ti sangerau
Cu greu le-am oblojit.
Mi-am rupt din suflet bucatele
Pe al tau sa il salvez
Tu n-ai vazut a mea durere
Si nici cum sangerez .
Cu lumea intreaga am luptat
Ca sa -ti iau apararea
Si care a fost raspla..
O odă ar merita ce leacul făptuiește;
Resuscitare, când bătaia e pierdută
Cu propriul său, ca-ntr-un război civil, redută
Ce stă să cadă, în trădare, mișelește.
Nu-i doar uzura inamic de depanare
Când facerea-i auto reciclare-n ciclu;
E lașitatea minții-n răul acceptat multiplu,
În loc de c..
Mă derulez citindu-mă eu singur un mesaj,
Pus într-o sticlă în val de timp, pelerinaj
Și nici nu-i sticlă, ce s-ar sparge din tangaj,
Este mai nou din plastic, că lasă lung siaj...
... Vreo opt sute de ani, minim, tot mai rezist,
Nu mă mai descompun, rămân deșeu, surxist
Chiar fără nuanțele ..
Stând cândva... în miez de noapte,
Istovit... furat de gând,
Aud cum în ușă-mi bate,
O nălucă tremurând.
Auzind-o cum ea geme,
I-am deschis c-am temător,
Și lângă soba cea de lemne,
I-am dat primul ajutor.
Mai cu frică... mai cu teamă,
Dar văzând-o cum roșește,
M-am băgat un pic în ..
Spunea un profesor mare...
Doctor în domeniul lui,
Că ura-i din remușcare,
Când ai da... de unde nu-i
Și din cer aștepți minune,
Ca o șansă să rerăsară,
Dar soarta-i pusă pe glume,
Cum în toamnă... e primăvară.
Și vrei iar ca s-o primești,
Însă nu mai are cine...
Să te facă să te-ndrăg..
Nu arar, în drumurile-n rătăcire, alene
Îmi sparge liniștea voită câte-un craniu,
Sau alte oase albite; nu pure! Ca o cremene,
Ce-mi scânteiază gândurile-ntr-un periplu straniu...
Nu de umane oase mă spovedesc cuvinte
Și nici n-am aplecarea să profanez imagini
De părinți dezgropați, să intre..
Mă iau de azi de băutură,
C-am mai avut de obicei;
Să am mirosul spirt de gură,
Prieteni mulți, multe idei.
Așa-m și locul la tribună;
Pot să vorbesc, tot fără șir
Și de greșesc...țuica-i nebună,
Iar de mă pierd... e doar delir.
E mereu rost de veselie,
Că orice glumă-i ca o perlă;
Acc..
Între... timp, adică atunci când nu mai e deloc,
sau nu e afectat a ceea ce era predestinat uitării,
nu se-ntâmplă nimic -și-i foarte natural- nu-i ioc;
e vid de corp, de ”este”, vreo himeră-gând... E relaș căutării!
Și în tot acest răstimp, care nu-i timp în sine,
totuși se trece... Restul s..
Pagini: Prima pagina Inapoi 77 78 79 80 81 82 83 .. 86 Inainte Ultima pagina